Noaptea minții și delirul mistic: senzaționalul încă ne mai duce de nas, dar sunt metode pentru a-l combate

Mai știți când circulau pe Yahoo Messenger toate acele ”mass”-uri care anunțau că Marte va fi vizibil pe 27 august al anului respectiv la fel de mare ca Luna? Dar pe cele care anunțau cum că directorul Yahoo vrea să închidă toate conturile care nu sunt active, iar pentru asta trebuie să trimitem mesajul respectiv tuturor celor din listă? Cam pe atunci, acum mai bine de 7 ani, făceam cunoștință pentru prima dată cu știrile false, dar va mai fi trecut ceva timp până să fiu la curent cu știrile zilnice și nu numai, și să mă simt ca într-un pom plin cu mere, dintre care multe găunoase.

[related]

Am fost motivat să scriu aceste rânduri tocmai de o știre pe care am publicat-o zilele trecute, cu privire la cele 15 zile de întuneric ce vor cuprinde Pământul în luna noiembrie, de unde și ideea titlului de acum. Am înțeles tot atunci, pentru că n-am dat prea multă atenție până la acel moment, de ce știrile false prind la public: pentru că ating coarda cea mai sensibilă a cititorului, pe cea a fricii.

Majoritatea știrilor senzaționaliste pe care le-am întâlnit sunt știri negative, create în așa fel încât să sperie oamenii. Nu ne-am speria prea tare de faptul că se oprește apa caldă 15 ore, poate că ne-am îngrijora dacă urmează 15 zile de viscol (mai ales că urmează sezonul ”iadului alb”), dar cu siguranță ne temem dacă urmează 15 zile de întuneric total pe întreaga planetă. Celelalte știri îți prezintă remedii secrete care îți repară încheieturile în 10 zile, care te ajută să slăbești instant sau care îți prezintă avantajele nevaccinării, însă despre asta puteți afla mai multe aici, de la Vlad Andriescu.

Știrea în cauză a fost preluată de mai multe site-uri din online-ul românesc, ajungând astfel la zeci sau chiar sute de mii de cititori. Dacă inițial am râs, m-a pus pe gânduri ulterior o asemenea statistică. Asta a fost o știre pe care am văzut-o și despre care am scris; câte știri nu văd doar pentru că nu intru pe site-uri cu titluri senzaționaliste și nu verific secțiunile de delir mistic? Câte astfel de știri sunt citite și luate de bune de oameni de rând care au o încredere oarbă în site-uri de duzină, site-uri care fac vizualizări din nimic concret?

Site-ul de pe care a pornit știrea amintită este newsformeplus.com, pe care nu îl voi link-ui nici de această dată, un site care nici măcar nu este configurat corect și pe care publică ”admin”. Am ales, ca mic experiment în cadrul acestui articol, o altă știre de acolo, cea care spune că ”Este incredibil! Pune-ți asta în buric și scapi de tuse, răceală, dureri abdominale și dureri menstruale”; după alte patru click-uri, ajungem pe site-ul unde ar trebui să fie capătul liniei, doar că de acolo a dispărut articolul.

Surse, surse și iar surse

A scrie ”sursă” și a transcrie un link la final de articol este poate suficient pentru unii, pentru cei ce se bazează pe faptul că oamenii n-or să dea click mai departe după ce au aflat ce să-și îndese în buric. Dacă ai pretenția de publicație serioasă, n-o să vii pe site cu astfel de mizerii. Dacă nu, să tragem măcar speranță că oamenii care dau click simt că ceva nu e în regulă. Dacă sună prea bine sau prea rău ca să fie adevărat, atunci sunt șanse mari să nu fie adevărat – asta se aplică și aici: nu există vreascuri magice, la fel cum o simplă idee cu privire la structura sistemului solar ne arată că nu există posibilitatea unei întâmplări catastrofale cu hidrogen și lumini albastre.

Când închidem un articol?

Cel mai simplu, când nu citează o sursă de încredere, când face apel la falsa atribuire, aducând în discuție surse necalificate, sau când face apel la autoritate. Destul de des îmi sar în ochi cazuri ca ultimul, în care știrea spune că ”oamenii de știință au demonstrat că..:”, dar în articol nu aflăm cine sunt acești savanți și nici unde lucrează.

Folosesc în articolele mele astfel de sintagme, dar doar dacă sursa îmi prezintă cel puțin două dintre următoarele trei elemente: unul sau mai multe nume ale persoanelor implicate, instituția sau instituțiile care iau parte la o cercetare, dar și jurnalul sau revista de specialitate în care au fost publicate rezultatele. Dacă unele dintre aceste elemente sună ciudat, sunt la doar câteva click-uri distanță de a afla cu ce se ocupă, de fapt, institutul X sau universitatea Y. Pentru mine, știrile care nu prezintă astfel de informații concrete sunt știri ce nu merită deschise pentru prea mult timp și nu necesită nici alt tip de efort, în afară de cel de a închide tabul respectiv.

Știrile ”pe surse” sunt un subiect mai dificil, și am noroc de faptul că scriu în domenii în care sursele au, de obicei, dreptate, cu toate că nu îmi pică bine să aflu că am scris despre ceva ce s-a dovedit a fi neadevărat. Iar dacă aflu că m-am înșelat, la fel ca sursa pe care am citat-o și care are informații anonime, nu-mi rămâne decât să-mi cer scuze și să mă bucur că nu a fot un capăt de lume dacă următorul iPhone are ecran din ăsta și nu din celălalt, sau dacă noul Samsung vine cu lentile pentru cameră Z, și nu W, cum știam inițial. Totuși, va mai trece mult timp până un site fără autoritate în domeniu îți va arăta care este planta miraculoasă care vindecă boli grele și care crește pe marginea drumului, fără să te mintă.

Verifică sursa!

”Verifică sursa!” nu este doar un îndemn, ci și un proiect pe care nu vă invit doar să-l verificați, ci și să-l adăugați la bookmarks, pentru a-l avea la îndemână oricând aveți dubii cu privire la un site. Verifică Sursa! este proiectul care dorește să reunească într-o singură pagină toate site-urile ce încearcă să producă jurnalism, dar oferă doar conspirații și dezinformare. Site-urile sunt clasificate pe baza a două criterii, unele necesitând atenție sporită din partea cititorului, în timp ce altele sunt demne de evitat complet. De unele site-uri ați auzit și pe altele poate chiar le-ați vizitat, fără să știți exact despre ce este vorba. Verifică Sursa! nu listează, pur și simplu, site-urile ce au conținut chestionabil, ci oferă și argumente cu privire la fiecare intrare din listă. Astfel, știi rapid dacă vei găsi ”IMAGINI APOCALIPTICE” sau dacă vei afla ”Care erau zodiile apostolilor lui Iisus”, fără să mai aduci trafic pe site-urile în cauză.

Cititorii sunt singurii care au puterea să îngroape publicațiile care dezinformează și care aruncă ”bombe” numai de ei știute în spațiul public. Rămâne de văzut, însă, cum ar trebui să fie educați oamenii cu privire la faptul că nu tot ce se scrie în online este adevărat, așa cum nu tot ce zboară se mănâncă. E natural să fii curios și să dai click pe o știre care iese din tipar, dar, pentru binele tău și poate și pentru al altora, încearcă să nu dai crezare știrilor false, oricât de fascinant ar părea acest univers aproape paralel. Dacă așa-zișii jurnaliști ce se semnează cu ”admin” și-ți spun că poți vindeca diabetul cu o simplă rețetă, o fac fără să-și verifice sursele, fă-o tu și apoi scoate-le site-ul de la bookmarks: pâinea pe care o vor mânca va fi din ce în ce mai mică.